Bucovina

Năvalnică unda-i curge, săpând în inima omului
Şi îngropând amintiri și dor;
Şi dulce-l amăgește să-i pară mai ușoară
Cumplită trecerea anilor.

Pe râul vremii e-o luntre din inimi și gând închegată,
Ce duhul rău n-o poate zdruncina;
În prova-mpietrită și cruntă, tăind prin râul vremii
Stă neclintită inima mea.

Râu străvechi,
Râu străbun,
Râu al vremii,
Prieten bun.